Mediul

Comuna Loamneş, în comparaţie cu alte unităţi teritoriale de acelaşi rang, are o activitate economică preponderent agricolă, care este completată de activităţi din cadrul micii industrii. Toate aceste activităţi nu sunt de natură să polueze şi să degradeze mediul ambiant.
 
Aerul

Sursele de poluare ale aerului în comuna Loamneş sunt surse mobile cum ar fi circulaţia auto, în special de-a lungul arterelor mai importante (de exemplu: drumurile judeţene DJ 106B şi DJ 107B, precum şi drumurile comunale DC 74, DC 75 şi DC 76).
În acest moment arderea combustibililor fosili (cărbune, produse petroliere) în surse staţionare, respectiv în unele locuinţe şi dotări edilitare, este răspunzătoare de încărcarea atmosferei cu un complex de poluanţi gazoşi şi solizi (SO2, NO, CO, CO2, cenuşa şi zgură).
Concluzia este ca poluarea atmosferei este nesemnificativă în teritoriul comunei Loamneş.
Nivelul zgomotului - Pe baza măsurătorilor efectuate de APM Sibiu, se apreciază ca pe arterele principale de circulaţie şi mai ales cu trafic greu, poluarea sonoră nu depăşeşte nivelul de 70dB (considerat admisibil).
Ponderea majoră în cadrul surselor de poluare fonică o deţine circulaţia rutieră (în cazul comunei Loamneş -traficul auto este mai mic de 10 vh/zi).

 

 

Apa

Reţeaua hidrografică a comunei Loamneş face parte din bazinul hidrografic Mureş şi este alcătuită din: râul Visa, care parţial reprezintă limita de est a comunei, şi afluenţii săi - Alămor (împreună cu Mesteaca şi Valea Trocarului), Râura (parţial) şi din râul Secaşul Mic (parţial) şi afluenţii săi - Lunca Satului (împreună cu pârâul lui Neamţu/Roşti), Rârâul Satului şi cel din Valea Pustie (parţial) care străbat comuna Loamneş.
Râurile Visa şi Secaşul Mic au curgere permanentă. Valea Vişei şi cea a pârâului Alămor sunt amenajate (regularizări şi amenajări de maluri). Valea Secaşului nu este amenajată iar pe celelalte văi cursurile de apă sunt neamenajate şi prezintă vegetaţie de baltă (în zonele cu exces de umiditate).
Pârâurile din văi au o curgere permanentă, dar în perioadele secetoase debitul se reduce foarte mult, rămânând doar un fir de apă.
Aceste pârâuri au albie, dar sunt în cea mai mare parte colmatate, fapt pentru care în urma unor precipitaţii bogate în zona de luncă se crează suprafeţe cu exces de umiditate.
Calitatea apelor de suprafaţă, în special a celor de pe văile Visa, Alămor, Mesteaca, Râura, Pârâul Satului, Secaşul Mic, Lunca Satului şi valea Pustie, este depreciată datorită unor cauze naturale (temperaturi foarte ridicate, grad mare de evaporate în sezonul cald), la care s-au adăugat o serie de activităţi umane neautorizate şi necontrolate cu impact asupra florei, faunei şi sănătăţii omului.
Calitatea apei freatice este afectată de poluare, datorită prezenţei în zonă a „depozitelor sălbatice" şi a nerespectării distanţelor sanitare între puţurile de apă şi haznalele de tip rural sau fosele septice din gospodării. Totuşi, pentru alimentarea cu apă în scop potabil, populaţia a realizat foraje în ape subterane de mică adâncime (6-10m).

 

Solul

Solul ca suport de depozitare

Localităţile comunei Loamneş posedă suprafeţe de depozitare a gunoaielor menajere, dar a căror amplasare faţă de zona de locuit nu este conformă normleor Ordinului ministrului spnptpii nr. 536/1997, respectiv la 1000 m de ultima locuinţă. În continuare mai există unele „depozite sălbatice" care au apărut de-a lungul drumurilor şi pe terenurile agricole din apropierea acestora; cu toate că suprafaţa lor nu este prea mare, prin prezenţa lor şi prin acumularea calitativă în timp, au un efect negativ, conducând la poluarea apelor de suprafaţă şi a stratului freatic.
Principalii agenţi economici a căror activitate polua sau degrada solul erau fermele agrozootehnice (bovine şi porcine) situate pe teritoriul comunei Loamneş. În acest moment unele dintre aceste unităţi economice şi-au redus activitatea sau şi-au încetat-o. Altele şi-au schimbat profilul (mică industrie sau spaţii de depozitare).

 

Degradarea terenurilor agricole

Din suprafaţa totală de teren agricol de 7964 ha, o parte a fost supusă unor uşoare fenomene de degradare (eroziuni superficiale pe pante variabile, spre văile Visa, Alămor, Mesteaca, râura, Pârâul Satului, Secaşul Mic, Lunca Satului şi Valea Pustie, precum şi pe alte văi mai mici ca importanţă; astfel, au fost semnalate fenomene de eroziune în următoarele puncte: Loamneş - pe „Dealul Redea", „Dealul Cocoşului", , Padina"; Alămor - „După Coastă", „la Coastă", „În Lab"; Armeni - „Dipă Vii", „În Cărare", „La Pocimpi", „În Grind"; Haşag - valea Pârâului Satului, pe malul stâng, „Sub Măgura Pleşii", „Deasupra Viilor" şi „Mesteaca").
Aceastp suprafaţă a fost supusă unor măsuri de prevenire şi combatere a fenomenelor de degradare, materializate prin lucrări agrotehnice speciale. După anul 1989 aceste lucrări au fost sistate din lipsă de fonduri.

 

Exploatarea zăcămintelor subsolului

Pe raza comunei Loamneş există două câmpuri de gaze şi mai multe puncte de exploatare a zăcămintelor de gaze (sonde de captare a gazelor naturale). Efectul acestor exploatări asupra suprafeţelor de teren din apropierea punctelor de captare este redus (poluara solurilor este relativ mică).
Totodată, trebuie spus că s-au identificat suprateţe afectate de fenomene de sărăturare, acidificare sau exces de umiditate (Alămor - în estul localităţii, de o parte şi de alta a drumului judeţean DJ 107B Loamneş-Mândra-Alămor, în estul localităţii).

 

Biodiversitate, Rezervaţii naturale.

„Vulcanii noroioşi de la Haşag" monument al naturii cu valoarea geologică sunt adiministraţi de Consiliul Local al comunei Loamneş. Prezenţa vulcanilor se explică prin structura geologică particulară pe care o impune prezenţa sării în fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind plastică, a fost împinsă spre suprafaţă, formând cute diapire, ce se întind de la Turda până la Ocna Sibiului. Falia creată exercită o presiune ce a avut ca rezultat formarea de fracturi prin care gazul metan iese la suprafaţă, antrenând cu el apa sărată. Aceasta înmoaie marnele panoniene, transformându-le în noroi, care este împins afară. Noroiul acumulat a edificat conurile prin care mai iese şi acum apă, în care bolboroseşte gazul metan. În prezent sunt vizibile câteva conuri vulcanice, dintre care unele active, altele „fosile", care şi-au încetat activitatea.
Deşi acest fenomen este unic pentru judeţul Sibiu, suprafaţa cu vulcani noroioşi de la Haşag este prinsă în sfera activităţilor agricole. Numărul vulcanilor noroioşi din perimentrul Haşag- Mândra este relativ mare, peste o sută, iar mărimea şi activitatea lor este foarte diferită. Unii dintre ei au doar 5-10 m înălţime şi diametre ale gurii de aruncare a gunoiului de până la 1m. Bătrânii povestesc de guri de astfel de vulcani noroioşi (cărora le zic „ochiuri") în care au cazut oi, vaci şi cai, animale care n-au mai putut fi scoase, caci, cu cât oamenii încercau sa le scoata afară, cu atât se scufundau mai adânc. Perimetrul de 1 ha (din cele peste 50 ha în care sunt răsândiţi vulcanii noroioşi în zonă), pus sub ocrotire de Consiliul Judeţean Sibiu, cuprinde trei vulcani mai reprezentativi. Vulcanii se află risipiţi pe suprafaţa terenurilor agricole şi supuşi tot timpul pericolului distrugerii lor prin arat şi lucrări de îmbunătăţiri funciare. Aria protejată nu este delimitată şi nici cunoscută bine de către specialişti sau Consiliul Local Loamneş.
Pe teritoriul comunei Loamneş este delimintată o arie specială de protecţie avi-faunistică, „Eleşteeul de la Mândra" (cf. Hotărârii CJ Sibiu din 30.11.2001 - prin care sunt aprobate categoriile de arii naturale protejate din judeţul Sibiu).

 Prin Hotărârea CJ Sibiu, nr. 64/ 2004, pe teritoriul rezervaţiei „Eleeşteul de la Mândra" sunt interzise:„ activitatile de recoltare sau capturare a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica: stuf, broaste, melci, lipitori, insecte, in special pasari si oua de pasari;
• Se interzice dislocarea sau distrugerea marcajelor si a panourilor de avertizare destinate protectiei mediului;
• Este interzisa aprinderea focului, incendierea stufului si producerea zgomotelor de orice fel;
• Se interzic activitatile de vanatoare;
• Este interzisa desfasurarea in perimetrul rezervatiei a oricaror activitati, fara acord sau autorizatie de mediu, emise de autoritatea teritoriala de mediu competenta, sau cu incalcarea prevederilor acestora."

 

Gestionarea deşeurilor

Salubrizarea stradală

Salubrizarea stradala a comunei Lomaneş este efectuata de cetăţeni, primăria comunei monitorizeaza cantitativ si calitativ desfasurarea acestei activitati , stabilind totodata si programul de lucru.
Serviciile de salubrizare constau în:
- maturat manual strazi, transport deseuri stradale cu tractorul, transport zapada cu tractorul pe timp de zi. (utilajul de transport este pus la dispozitie de primaria Loamnes)
Deseurile comerciale si asimilabile acestora sunt colectate în pubele proprii de 120 l sau 240 l, a caror ridicare este efectuata în urma încheierii unui contract de salubritate cu SC GETESIB SA. Ritmicitatea ridicarii este stabilita prin contract direct cu beneficiarul, în functie de cantitatea de deseuri rezultate în urma activitatilor desfasurate. Colectarea deseurilor menajere se realizeaza fara o selectie prealabila în pubele proprii în cazul locuintelor individuale.

 

Deşeuri industriale
Pe teritorul comunei Loamneş nu işi desfăşoară activitatea companii generatoare de deşeuri industriale.