Infrastructura

Infrastructura de transport

Reţeaua de drumuri
Accesul în comună se realizează prin drumurile judeţene DJ 106B (pentru localităţile Mândra, Loamneş şi Haşag) şi DJ 107B (Pentru localităţile Mândra şi Alămor) şi drumuri comunale DC 74 (pentru localitatea Armeni) şi DC 76 (pentru localitatea Sădinca). Drumurile care străbat comuna au un profil transversal cu câte o bandă de mers. Profilurile transversale sunt lipsite de trotuare şi evacuarea apelor pluviale se face defectuos. Existenţa unei singure artere modernizate (DJ 106B, DJ 107B, DC 74 şi DC 75), duce la solicitarea suplimentară a acestora. În comună există şi o serie de intersecţii nesemnalizate care necesită amenajarea conform normativelor. Multe traversări peste cursurile de apă care străbat comuna Loamneş sunt într-o stare care necesită intervenţii şi lucrări de reparaţii.
Starea reţelei stradale este caracterizată de preponderenţa arterelor cu îmbrăcăminte din împietruiri şi de pământ.

 

Reţeaua de căi ferate
Comuna Loamneş este deservită, pe cale ferată, prin staţia Loamneş - haltă de mişcare la 20km distanţa faţă de Sibiu şi la 0,5km distanţă de reşedinta de comună. Localităţile Mândra şi Haşag sunt deservite prin staţiile omonime - halte la 18km, respectiv la 24km faţă de Sibiu.
Halta de mişcare Loamneş şi cele două halte Mândra şi Haşag sunt situate pe teritoriul comunei vecine Slimnic.


Transport aerian
La o distanţă de 18 km faţă de reşedinţa comunei, se află Aeroportul internaţional SIBIU, care asigură legătura aeriană directă pentru persoane şi mărfuri cu ţări din Europa, America de Nord, Asia.

II.1.4. Transportul public
Transportul în comun se face pe traseele drumurilor judeţene cu autobuze ale firmei „ TRANSMIXT" Sibiu, călătorii fiind preponderent localnici şi elevi. Staţiile de transport în comun nu sunt prevăzute cu mobilier corespunzător.


Infrastructura tehnico-edilitară

Sistemul de alimentare cu apa

Reţeaua hidrografică a comunei Loamneş face parte din bazinul hidrografic Mureş şi este alcătuită din râul Visa, care parţial reprezintă limita de est a comunei, cu afluenţii săi - Alămor (împreună cu afluentul său Mesteaca), Râura (parţial), Lunca Satului şi din râul Secaş (Mic) cu afluenţii săi- Pârâul Satului, Pârâul lui Neamţu (în amonte Rosti) şi cel din Valea Pustie (parţial).
Din cele şase sate componente ale comunei, doar două sunt echipate cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă (Loamneş şi Mândra).
Alimentarea cu apă potabilă a localităţilor Loamneş şi Mândra se asigură prin:
- Pânza subterană de medie adâncime, prim intermediul a şapte drenuri amplasate pe malul drept al râului Visa, situate pe teritoriul comunei vecine, Slimnic (trei pentru Loamneş şi patru pentru Mândra), iar înmagazinarea apei pentru localitatea Loamneş se face într-un rezervor de captare cu un volum de 35 m3.
- Pânza subterană de mare adâncime (80-100m), prin intermediul a şase puţuri (câte trei puţuri pentru fiecare localitate) amplasate în zonele înalte ale localităţilor respective, iar înmagazinarea apei pentru localitatea Loamneş se face într-un rezervor cu volum de 35 m3, iar pentru localitatea Mândra într-un rezervor de 20m3.,
În cadrul localităţilor Loamneş şi Mândra, reţeaua de distribuţie a apei potabile este subdimensionată, diametrul maxim fiind de 1 ½". La aceasta reţea sunt racordate majoritatea gospodăriilor individuale şi dotările social-culturale din localităţile Loamneş şi Mândra.
Calitatea apelor de suprafaţă, în special a celor de pe văile Vişa, Alămor, Mesteaca, Râura, Pârâul Satului, Secaşul Mic şi Valea Pustie, este depreciată datorită unor cauze naturale (temperaturi ridicate, grad mare de evaporare în sezonul cald) la care se adaugă o serie de cauze antropice (depozitare de gunoaie menajere, evacuarea apelor uzate direct în receptor natural etc).

 

 

Debitul de apă la sursă necesar pentru consumul populaţiei şi animalelor aferent fiecărei gospodarii este conform notelor de calcul anexate:

Pentru Lomaneş-Mândra
Q s/zi max = 459,00 mc/zi

Alimentarea cu apă potabilă a localităţii Alămor se asigură din pânza freatică de medie adâncime (18-20 m), prin intermediul unor puţuri forate, apa fiind înmagazinată în două bazine subterane de 20 m3 şi 40 m3; de aici, apa este adusă în centrul localităţii cu ajutorul unor conducte şi distribuită la şase-şapte cişmele; în localitate mai există şi fântâni săpate de tip rural, care exploatează apa din pânza freatică de medie adâncime (18-20 m).
Debitul de apă la sursă necesar pentru consumul populţiei şi animalelor aferent fiecărei gospodarii este conform notelor de calcul anexate
Pentru Alămor
Q s/zi max = 416,00 mc/zi

Localitatea Armeni se alimentează cu apă potabilă de la cele trei izvoare situate de o parte şi de alta a pârâului Lunca Satului, prin intermediul a trei cişmele, şi din pânza freatică de medie adâncime (18-20 m), prin intermediul unui număr de 10 fântâni săpate de tip rural. In localitatea Armeni există un bazin de inmagazinare a apei potabile.
Debitul de apă la sursă necesar pentru consumul populţiei şi animalelor aferent fiecărei gospodarii este de:
Pentru Armeni
Q s/zi max = 384,00 mc/zi

Alimentarea cu apă potabilă a localităţii Haşag se asigură din pânza freatică de medie adâncime (18-20 m) prin intermediul unor puţuri forate, apa fiind înmagazinată într-un bazin subteran de 20 m3; de aici, apa este adusă în centrul localităţii cu ajutorul unor conducte şi distribuită prin intemediul a 2 fântâni publice; în localitate mai există şi fântâni săpate de tip rural care exploatează apa din pânza freatică de medie adâncime (18-20 m).
Debitul necesar pentru consum este de:
Pentru Haşag
Q s/zi max = 271,00mc/zi

In localitatea Sădinca se asigură alimentarea cu apă potabilă din pânza freatică de medie adâncime , prin intermediul a doua puţuri forate, apa fiind inmagazinată intr-un bazin de suprafaţă; de aici apa este adusă cu ajutorul unor conducte in centrul localităţii şi distribuită la 1 cişmea şi unui număr de gospodării individuale din localitate.
Debitul necesar pentru consumul populatiei în localitatea Sădinca este de Q s/zi max = 46,00mc/zi
Dotările social-culturale din localităţile Alămor, Armeni, Haşag şi Sădinca folosesc pentru alimentare cu apă potabilă fântâni proprii, de tip rural, sau puţuri forate de adâncime medie.
Ferme de bovine/ ovine au surse proprii de apă potabilă alcătuite din puţuri forate având adâncimea de 80-100m.


Sistemul de canalizare, colectare şi tratare a apelor uzate

Localităţile comunei Loamneş nu dispun de instalaţii centralizate pentru canalizarea apelor menjere şi a celor pluviale.
Conform datelor Recensământului din anul 1992, la nivelul comunei cca 315 gospodării dispuneau de instalaţii interioare de canalizare ( 170 de gospodării în localitatea Loamneş, 50 de gospodarii in localitatea Haşag şi 95 gospodarii in localitatea Mândra).
Blocul din localitatea Loamneş şi unele locuinţe din comună sunt racordate la fose septice vidanjabile. La nivelul comunei exista 10 fose vidanjabile.
Majoritatea gospodăriilor individulae sunt prevăzute cu hasnale de tip rural, fără posibilităţi de vidanjare. Astfel, apele uzate se infilitreaza in pământ poluând pânza freatică, folosită ca şi sursă de apă potabilă.
Fermele sunt echipate cu reţea de canalizare internă si bazin vidanjabil. Apa acumulată in bazin este vidanjată periodic şi folosită la irigaţii.
Epurarea apelor uzate din gospodarii şi ferme nu se efectuează in conformitate cu normele de protecţie a mediului.
Evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa comunei se face prin rigole şi şanţuri de scurgere amplasate pe marginea străzilor. Descărcarea lor se face în cursurile de apă prezente în zonă.

 

 

Sistemul de distribuţie a gazelor naturale

În prezent comuna Loamneş este racordată la sistemul naţional de distribuţie al gazelor naturale.
Având in vedere amplasarea sa, in apropierea municipiului Mediaş şi a magistralelor de gaze naturale care alimenteaza atât capitala de judeţ cât şi teritoriul său de influenţa, comuna Loamneş a primit Acordul de utilizare a gazelor naturale (confirmarea legalităţii conductei) in anul 1994, emis de D.G.N. TG. MUREŞ REGIONALA MEDIAŞ, in conformitate cu H.G.R. nr. 578/1993 şi cu avizul S.N.G.N ROMGAZ S.A. MEDIAŞ din anul 1994.
Ca urmare a acestor acorduri s-a stabilit ca alimentarea cu gaze naturale a comnuei Loameş să se asigure din conductele magistrale de transport gaze , cu diamentrul de 20", TĂUNI -SIBIU şi TĂUNI -PĂUCA, prin intermediul unor racorduri şi al unor staţii de reglare-măsurare-predare a gazelor naturale (S.R.M.S)"LOAMNEŞ" şi „ARMENI" şi al unei staţii de reglare-măsurare de sector ( S.R.M.S.) „ALĂMOR" amplasate în apropierea localităţilor pe care le deservesc.
Alimentarea cu gaz metan a localităţiilor aparţinatoare comunei Loamneş a început în anul 1958, când a fost racordată localitatea Haşag la conducta magistrala de transport gaze ø 20'' TĂUNI -SIBIU; in perioada 1994-1997 au fost racordate localităţile Loamneş -Mândra, Alămor şi Armeni la aceeaşi magistrală de transport. Singura localitate care nu beneficiază de alimentare cu gaz metan este Sădinca.
Execuţia reţelei de alimentare cu gaze naturale a comunei Loamneş este finalizată. Debitul de gaze naturale instalat, aprobat este de 1404Nmc/h, iar lungimea traseului conductelor de racord (in afara localităţilor) este de 2,980 km. În prezent comuna are 1295 gospodării, 47 obiective social-culturale ( şcoli, grădiniţe, poliţie, biserici) şi diverşi agenţi economici care au solicitat şi utilizează gazele naturale drept combustibil, atât pentru încălzirea spaţiilor, pentru prepararea hranei, cât şi pentru mici utilizări specifice. Din totalul gospodăriilor, circa 1215 (93,80%) dispun de instalaţii interioare de alimentare cu gaz metan (240 gospodării în localitatea Loamneş, 380 gospodării în localitatea Alamor, 230 gospodării în localitatea Armeni, 229 gospodării în localitatea Haşag şi 136 gospodării în localitatea Mândra).
Cantitatea de gaze necesară, la nivelul comunei Loamneş apreciată din perspectiva unei dezvoltării durabilea comunei este de 2.370 Nmp/h. Aceasta rezultă din:
- Q1 = 1.404 Nmp/h - pentru cele 1063 de gospodării şi cele 47 obiective social- culturale existente
- Q2 = aproximativ 966 Nmp/h - pentru cele 732 gospodării (232 gospodării existente neracordate şi 500 gospodării propuse, dintre care unele case de vacanţă), obiective social- culturale existente ( neracordate), spaţii comerciale şi unităţi de mică industrie/agrozoo/servicii (pe o suprafaţă de circa 6,90 ha) propuse a fi cuprinse în zonele de dezvoltare ale comunei Loamneş prin studiul de urbanism.

Conform PATJ Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunei Loamneş sunt două câmpuri de gaze naturale, cel din nord-vestul localitaţii Alămor (câmpul nr. 9), şi cel din vestul localităţii Sădinca (câmpul nr. 10). Gazele naturale din aceste câmpuri sunt captate prin intermediul a doua panouri de măsurare (PM) şi a unor sonde (peste 50).

 

 

Sistemul de alimentare cu energie electrică

Comuna Loamneş, compusă din satele Loamneş-Mândra, Alămor, Armeni, Haşag şi Sădinca este alimentată cu energie electrică prin intermediul reţelei de distribuţie de 20 kV care este racordată la staţia de transformare Ocna Sibiului (110/20 kV/6kV). Aceasta staţie este alimentată din linia de repartiţie de 110 kV care porneşte din staţia coborâtoare Sibiu-Nord (400/220/110 kV) şi care deserveşte o serie întreagă de alte staţii de 100/220 kV (Cristian).
Din staţia Ocna Sibiului pornesc mai multe axe de tensiune destinate alimentării comunelor învecinate. Astfel, axa vestică, Loamneş-Păuca, deserveşte localităţile Mândra, Alămor, Armeni (prin intermediul unei ramificaţii), Bogatu Român, Broşteni, Presaca şi Păuca şi mai departe spre satul Ungureni; din axa Loamneş-Păuca se desprinde o ramificaţie care deserveşte localităţile Haşag şi Sădinca.
Din axa de tensiune de 20kV sunt racordate radial posturile de transformare (distribuţie directă) ale satelor Loamneş-Mândra, Alămor, Armeni, Haşag şi Sădinca.
Pentru pozarea liniilor de medie tensiune se utilizează stâlpi de beton de tip CONEL.
Reţeaua locală de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kV) este de tip aerian. Alimentarea ei se face din posturile de transformare racordate la reţeaua de distribuţie de medie tensiune.
În comuna Loamneş sunt 20 de posturi de transformare de tip aerian, dintre care 18 sunt de 100 kVA şi restul de 2 posturi sunt de 250 kVA.
Reţeaua de joasă tensiune (LEA 0,4 kV) este pozată pe stâlpi de beton tip CONEL.
Alimentarea reţelelor electrice de joasă tensiune se face radial, din posturile de transformare (conductoare de aluminiu cu secţiunea 35 ÷ 95 mmp).
Iluminatul public este realizat cu lămpi cu vapori de mercur în zonele centrale ale comunei. Sunt utilizaţi stâlpi de beton tip CONEL destinaţi reţelei de joasă tensiune.
Starea tehnică a reţelei de alimentare cu energie electrică este acceptabilă.
Se constată în prezent un anumit dezechilibru în încărcarea fazelor reţelei trifazate de 0,4kV.
Numărul de noi gospodării care vor apărea in următorii 10 ani este de 500. De asemenea, este prevazută o suprafaţă de circa 6,90ha pe care se vor dezvolta unităţi de mică industrie şi servicii în sudul localităţii Loamneş. Surplusul de putere necesar va fi asigurat prin infiinţarea de noi posturi de transforamare.

. Infrastructura educaţională

In comuna Loamneş există patru şcoli generale, patru gradiniţe, şi o bibliotecă publică. La cele patru şcoli, respectiv cele din localităţile Loamneş, Alămor, Armeni, Haşag (in localitatea Haşag funcţioneaza doar şcoala cu clasele I-IV), erau înscrişi în anul şcolar 2005-2006, în total, 321 de elevi.
Elevii claselor V-VIII din localitatea Haşag sunt transportati cu ARO Scolar la scoala din localitatea Loamnes.
Cele patru grădiniţe din comuna Loamneş aveau înscrişi, în anul şcolar 2005-2006, 104 preşcolari.
În total, personalul didactic aferent unităţilor de învăţămând de pe teritoriul comunei Loamneş este de 34 de cadre didactice.
Biblioteca Loamneş-Alămor cuprinde 8500 volume, la 31.11.1998, şi este filială a Bibliotecii ASTRA, Sibiu.
Starea clădirilor este corespunzătoare , insă se doreşte construirea unui grup social la Şcoala Generală Alămor şi inlocuirea geamurilor.


Infrastructura sanitară

Serviciile medicale sunt asigurate in comuna Loamneş de 3 medici ( 2 medici medicină generală şi un medic stomatolog) precum şi 3 asistenţi.
In localitatea Loamneş există un dispensar uman, in aceeaşi clădire funcţionează şi un cabinet stomatologic. In celelalte sate aparţinătoare comunei Loamneş , respectiv Alămor, Armeni şi Haşag există câte un punct sanitar.
Starea clădirii in care funcţionează Dispensarul Uman din localitatea Loamneş este bună.
In comuna Lomaneş nu mai există farmacie din anul 2004. Cea mai apropiată farmacie este situată la 10km de centru comunei, in localitatea Ocna Sibiului.
Serviciile veterinare sunt asigurate de un medic veterinar şi 3 tehnicieni veterinari. Sediul dispensarului veterinar se află in localitatea Loamneş.


Infrastructura socială

Comuna Loamneş dispune de 5 cămine culturale, starea lor fiind satisfacatoare. Se preconizeaza derularea unor proiecte de reabilitare a Caminelor Culturale din Alamor si Armeni. In interiorul căminelor culturale au loc diferite activităţi sociale: adunări generale ale cetăţenilor, ceremonii, serbări.

 

Cultura. Lacaşe de cult.

Personalităţi ale comunei Loamneş:

- Nicolae ( Nifon) BĂLĂŞESCU ( n. 1806, Haşag - d.1880, Măcin) - teolog, pedagog, profesor, fruntaş paşoptist.
În 1835 este profesor la Seminarul Central din Bucureşti, după aceea călugăr la Cernica, unde primeşte numele de Nifon. Din 1869 îl gasim desfăşurând o bogată activitate in domeniul invăţământului in Dobrogea. Deschide o şcoală naţională la Tulcea, iar ca director al şcolilor româneşti din Dobrogea va deschide peste 20 de aşezăminte.
- Ioan BARAC ( POPOVICI) (n. 1776, Alămor- d.1848, Braşov)
A editat primul periodic românesc braşovean „ Foaia Duminicii" ( 2 ianuarie - 25 decembrie 1837) tălmăcind in limba română opere de Shakespeare, Marmontel, Bosh etc
Cea mai de seamă carte a lui Barac e „Istoria despre Arghir cel frumos şi Elena cea frumoasa şi pustiită crăiasă", Sibiu, 1801, care a circulat in zece ediţii in Transilvania şi in ţinuturile de peste munţi.
- Johann GOTTLIEB FABINI ( n. 1791, Haşag- d. 1847, Budapesta) - medic, profesor universitar . A adus contribuţii importante la dezvoltarea oftalmologiei europene din sec al XIX-lea.
- Aurel BRATU ( n. 1878, Armeni- d. 1911) - profesor si publicist.
- Aron COTRUŞ ( n. 1891, Haşag - d. 1961, Los Angeles, SUA) - poet
A fost cea mai pregnantă personalitate a comunităţii, graţie activităţii şi operei sale, nu numai în ţară ci şi în străinătate.
- Ilie HAŞEGAN (n.1902, Armeni - d.1974, Braşov)- profesor universitar, publicist.

Lacaşe de cult:

- Biserica ortodoxa română cu hramul „ Sfinţilor Arhangheli" din Loamneş
- Biserica ortodoxa română cu hramul „ Sf. Ierarh Nicolae" din Armeni
- Biserica ortodoxa română cu hramul „ Sf. Arhanghel Mihail şi Gavril" din Armeni
- Biserica ortodoxa română cu hramul „ Sf. Arhanghel Mihail şi Gavril" din Haşag
- Biserica ortodoxă cu hramul „ Sf. Gheorghe" din Haşag
- Biserica evalghelică C.A. din Haşag
- Biserica parohiei II cu hramul „ Sf. Arhangeli" ( fostă gr.- cat) din Alămor
- Biserica ortodoxa română cu hramul „ Sf. Nicolae" din Mândra
- Biserica parohiei I cu hramul „ Sf. Nicolae" din Alămor

 

Infrastructura de turism

„Vulcanii noroioşi de la Haşag", prin Hotărârea nr.12/28,09,1994 a Consiliului Judeţean Sibiu, au fost declaraţi Monument al naturii cu valoare geologică

 

Infrastructura de comunicaţii

In prezent comuna Loamneş este deservită de patru centrale telefonice digitale/semiautomane de 240 de linii fiecare şi are 800 de abonaţi telefonici, ceea ce reprezintă un grad redus de telefonizare ( circa 24,40%). Aceste centrale telefonice se află în localităţile Loamneş, Alămor, Armeni şi Haşag.
Reţeau telefonică a comnunei este de tip aerian.
Sunt utilizaţi pentru pozare stâlpi de beton destinaţi reţelei electrice de joasă tensiune, dar mai există şi o serie de stâlpi de lemn.
De-a lungul drumurilor judeţene DJ 106B Mândra- Loamneş- Haşag şi DJ 107B Mândra- Alămor ( cu o derivaţie spre Armeni, de-a lungul drumului comnual DC 74) există un cablu de fibră optică. Prin intermediul unor linii de radio-releu antena din localitatea Loamneş este racordată la staţia Păltiniş; aceste linii se dezvoltă de-a lungul drumului judeţean DJ 106B, apoi se indreaptă spre oraşul Ocna Sibiului şi de aici mai departe , spre Păltiniş.