Cadrul geografic

Suprafaţa totală a comunei Loamneş este de 10.070 ha. Suprafaţa totală a intravilanului existent (curţi şi construcţii) se ridică la: 72,31 ha pentru localitatea Loamneş- Mândra, 120,15 ha pentru localitatea Alămor, de 128,03 ha pentru localitatea Armeni, 57,99 ha pentru localitatea Haşag, de 15,44 ha pentru localitatea Sădinca şi de 9,84 ha pentru trupurile din teritoriul administrativ.
Teritoriul administrativ al comunei Loamneş se încadrează în partea de sud- vest a Podişului Transilvaniei în sudiviziunea denumită Podişul Secaşelor, caracterizat prin dealuri întinse cu altitudini cuprinse între 340-500 m, în mare parte despădurite, acoperite pe suprafeţe întinse cu terenuri agricole, vii şi fâneţe.
Culmile domoale despărţite de văi largi şi adânci prezintă frecvent versanţi abrupţi, pe care s-au format numeroase formaţiuni torenţiale ca: ogaşe, ravene şi râpe.
Din cauza că dealurile au pante mari şi sunt slab acoperite cu vegetaţie perenă, aceste condiţii au favorizat formarea de „pornituri"- alunecări de teren de mică adâncime frecvent întâlnite în zonă.
Cele mai importante văi care drenează zona sunt: valea Vişei ( împreună cu valea Pârâul Satului, valea pârâului Râura împreună cu cele ale pârâurilor Alămor şi Mesteaca - în amonte de confluenţa cu Alămor, este valea Trocarului) şi valea Secaşului Mic ( împreună cu văile pârâurilor Lunca Satului şi Valea Pustie).
Direcţiile de scurgere ale acestor cursuri de apă sunt după cum urmează:
- râul Visa spre nord-nord-est, iar afluentul său Pârâul Satului spre est-sud-est;
- pârâul Râura şi afluentul său Alămor spre est, respectiv spre sud-est; pârâul Mesteaca şi cel din Valea Trocarului spre sud-est;
- râul Secaşul Mic spre nord-est, iar afluenţii săi - pârâurile Lunca Satului şi Valea Pustie spre nord-est.

Cursurile de apă Râura, Alămor, Mesteaca, cel din Valea Trocarului, Pârâul Satului şi cele două pârâuri de pe teritoriul comunei vecine Slimnic - Vala Ruşilor şi Slimnic - sunt tributare văii principale a râului Visa. Această vale se dezvoltă aproximativ pe direcţia sud-vest - nord-est.
Restul cursurilor de apă (Lunca Satului - în amonte pârâul din Valea Iezii, Pârâul lui Neamţu/ Rosti şi cel din Valea Pustie) sunt tributare văii principale a râului Secaşul Mic. Această vale se dezvoltă aproximativ pe direcţia est - vest, având o lăţime de circa 300-500 m, fiind cunoscută şi sub denumirea lunca sau şesul văii Secaş.
Versanţii din partea dreaptă a văii Secaşului sunt abrupţi şi afectaţi de fenomene de alunecare şi surpare.
Pârâurile din văi au o curgere permanentă, dar în perioadele secetoase debitul se reduce foarte mult, rămânând doar un fir de apă.
Aceste pârâuri au albie, dar sunt, în cea mai mare parte, colmatate, fapt pentru care, în urma unor precipitaţii bogate, în zona de luncă se creează suprafeţe cu exces de umiditate.
Teritoriul comunei este acoperit în proporţie de 6,14% de păduri ( 626 ha) astfel: în sud-vest de pădurile „Bărcului" şi „Copaciu" (la sud - sud-vest şi nord-vest de localitatea Alămor), în nord-est de pădurile „Berbeş" / „Păduricea", „În brazi" şi cea din „Dealul Morii" (la nord-vest, sud-vest şi sud de localitatea Haşag).
O suprafaţă de circa 300 ha (3,00% din suprafaţa teritoriului administrativ) este echipată cu canale de desecare, realizate în perioada 1980-1990.

 

Resurse naturale

a) Resurse ale solului
Din suprafaţa totală a comunei de 10.070 ha, ponderea cea mai mare este deţinută de suprafeţele agricole cu 8.863 ha (87,89%), 608 ha (6,03%) pădurile şi alte terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, şi 6,08% terenuri neagricole şi terenuri cu alte categorii de folosinţă.

Pe teritoriul comunei Loamneş a fost semnalată prezenţa vulcanilor noroioşi. Aceste curiozităţi ale naturii au fost menţionate pentru prima data de către C.J. Andrae în 1859, apoi de E. Bieltz în 1857, de H. Boeckh în anii 1911-1913, iar în anul 1942 de A. Vancea. Vulcanii noroioşi de la Haşag au fost desemnaţi „ Monument al naturii" (categoria III, după UICN), datorită valorii lor geologice.
Pe cursul pârâului Alămor se află „eleşteul de la Mândra", arie faunistică protejată.


b) Resurse ale subsolului

Există bogate resurse de gaze naturale. Din depozitele de gaz-metan din Transilvania, cel mai curat gaz natural, cu un conţinut de până la 99% metan, o pătrime se găseşte pe teritoriul judeţului Sibiu.
Pe raza comunei Loamneş există două câmpuri de gaze şi mai multe puncte de exploatare a zăcămintelor de gaze (sonde de captare a gazelor naturale).